Pe cine vor marile familii politice să trimită la conducerea UE

Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European s-a încheiat pe 18 aprilie 2019.

După alegerea membrilor Parlamentului European pentru perioada 2019-2024, la 2 iulie va începe a noua legislatură a PE, iar deputaţii europeni se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă la Strasbourg. Eurodeputaţii îşi vor alege preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori şi vor decide asupra numărului şi componenţei comisiilor parlamentare.

Conform Tratatului de la Lisabona, statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat ''cap de listă'', care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE şi să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului.

Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din ''capii de listă'' în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014, când cinci partide politice europene şi-au desemnat candidaţii "cap de listă". Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, şi-au exprimat opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.

Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidaţii "cap de listă" ar urma să fie ales preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către şefii de stat şi de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene. Aşa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul "cap de listă" al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit preşedinte al Comisiei Europene.

Majoritatea partidelor politice europene şi-au desemnat la finalul lui 2018 şi în primele luni din 2019 candidaţii "cap de listă" pentru preşedinţia Comisiei Europene. Postul de preşedinte al Comisiei Europene este considerat unul dintre cele mai importante din arhitectura Uniunii. Rolul executivului comunitar de a veghea la respectarea tratatelor UE, de a elabora iniţiative legislative şi de a negocia acorduri cu ţări terţe, de exemplu în domeniul comercial.

Partidul Popular European (PPE) l-a ales pe Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin-Sociale, drept candidat "cap de listă" pentru alegerile europene, în cadrul congresului PPE desfăşurat la Helsinki în 8 noiembrie 2018. Weber, în vârstă de 46 de ani, şi-a început cariera politică în parlamentul regional în 2002 şi a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcţia de lider al grupului PPE.

Dacă va deveni preşedinte al Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024, Manfred Weber va fi al doilea german care ocupă această funcţie, după Walter Hallstein, care a fost prima persoană din acest post, în perioada 1958-1967. La acea vreme, Comunitatea Economică Europeană, precursoarea Uniunii Europene, avea numai şase state membre - Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg.

Olandezul Frans Timmermans (57 de ani) a fost desemnat oficial "cap de listă" al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) în congresul PES organizat la Lisabona în 7-8 decembrie 2018. Timmermans deţine în prezent funcţia de prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru afaceri europene, iar din 2012 până în 2014 a deţinut funcţia de ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Mark Rutte.

Jan Zahradil (Cehia) a fost desemnat "cap de listă" al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE) în data de 14 noiembrie 2018. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este liderul grupului europarlamentar al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). De asemenea, el este şi preşedinte al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în Parlamentul European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaţilor din Republica Cehă.

În timpul unei reuniuni desfăşurate la 21 martie la Bruxelles, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi-a desemnat echipa formată din şapte candidaţi, numită Echipa Europa (Team Europe). Aceşti candidaţi sunt Nicola Beer (49 de ani, membru al parlamentului german din 2017), italianca Emma Bonino (71 de ani, senator pentru Roma), slovena Violeta Bulc (55 de ani, comisar european pentru transporturi începând din 2014), Katalin Cseh (30 de ani, fondator şi lider al partidului ungar Momentum Mozgalom), spaniolul Luis Garicano (52 de ani), fostul premier belgian Guy Verhofstadt (66 de ani, actual lider al grupului europarlamentar al ALDE) şi daneza Margrethe Vestager (51 de ani, în prezent comisar european pentru concurenţă).

Ska Keller (37 de ani) şi Bas Eickhout (42 de ani) sunt cei doi "capi de listă" ai Partidului Verzilor Europeni anunţaţi cu ocazia congresului organizat în 23-25 noiembrie 2018 la Berlin. Germanca Ska Keller, co-preşedinte al grupului Verzilor din PE, a devenit eurodeputată pentru prima oară in 2009 şi a fost "cap de listă" al Verzilor Europeni şi la alegerile europarlamentare din 2014. Colegul său Bas Eickhout, olandez, este membru al Parlamentului European din 2009.

Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomic (56 de ani) şi Nico Cue (62 de ani) drept candidaţi "cap de listă". Tomic este membră a parlamentului sloven începând din 2014 şi vice-coordonator al partidului naţional Levica. Belgianul Nico Cue este figura centrală a mişcării sindicale valone şi internaţionale şi a fost secretar general al muncitorilor din siderurgie în sindicatul FGTB (Federation Generale du Travail de Belgique) timp de 12 ani.

Pe 15 mai la ora locală 21:00 (19:00 GMT), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaţilor ''cap de listă'' în sala de plen de la Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată şi transmisă de către Eurovision - Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.

sursa Agerpres