(P) Se schimbă ceva după referendum? DA!
Ziua de 26 mai este una crucială pentru modul în care va arăta România în următorii ani. Referendumul pe teme de justiție și alegerile europarlamentare le oferă posibilitatea românilor de a da un mesaj direct și clar că se opun corupției politicienilor PSD și de a interzice amnistiția și grațierea și ordonanțele de urgență în domeniul justiției. Este frica cea mai mare a PSD: să audă răspicat vocea oamenilor la urne.
Răspunzând preocupărilor din societate, președintele Klaus Iohannis a convocat un referendum pe teme de justiție, în ziua alegerilor europarlamentare. Românii sunt chemați să răspundă la două întrebări, aflate pe buletine de vot separate. „1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție? 2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”. Votând ”DA” la ambele întrebări, alături de PNL, românii pot bloca planurile PSD de a-i scăpa pe infractori.
După doi ani și jumătate de mutilări ale legilor justiției, PSD pregătește asaltul final. Încă nu și-au terminat tot planul. Dovada cea mai bună este faptul că PSD l-a propus drept ministru al Justiției pe Eugen Nicolicea, autorul a zeci de modificări ale legilor justiției. Președintele Klaus Iohannis l-a respins pe Eugen Nicolicea, dar Guvernul PSD are, încă, la dispoziție arma ordonanțelor de urgență pentru a modifica ORICÂND legile justiției.
Pentru a bloca referendumul, liderii PSD recurg la boicot prin orice mijloace administrative, dar și la manipulare, repetând faptul că scrutinul nu va avea efecte, fiind consultativ.
Interpretarea denotă un dispreț fără limite față de voința alegătorilor și încercarea de a-i păcăli pe români, pentru a evita validarea referendumului. Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, fără echivoc, că rezultatul referendumului este obligatoriu pentru politicieni. În timp ce unele referendumuri produc rezultate directe (modificarea Constituției, suspendarea președintelui) referendumul pe teme de interes național, precum acesta de azi, produce rezultate indirecte. Adică, necesită intervenția altor organe (Parlament, Guvern) pentru a pune în operă voința poporului.
Într-o democrație, politicienii nu își pot permite să ignore voința poporului. Din 2013 încoace, începând cu ”Marțea Neagră”, PSD a încercat, de mai multe ori, să dea o amnistie pentru corupți în formă directă sau mascată. PNL s-a opus, de fiecare dată, votând împotrivă în Parlament și adresându-se Curții Constituționale. Legea amnistiei și grațierii a fost respinsă de Parlament în noiembrie 2014, PSD făcând un pas înapoi după pierderea alegerilor prezidențiale.
La fel, în februarie 2017, PSD a retras ordonanța 13, o amnistie mascată a faptelor de corupție, în urma protestelor de stradă. Doar două exemple care dovedesc că legile cu dedicație pot fi oprite prin implicarea partidelor pro-europene și a cetățenilor.
PSD nu a renunțat la salvarea corupților, dar îi putem opri definitiv. Dacă românii vor răspunde cu ”DA” la întrebările de la referendum, ofensiva PSD împotriva justiției va fi stopată. De aceea, este crucial să mergem la vot pe 26 mai. Două voturi pentru ”DA” echivalează cu opțiunea pentru egalitate în fața legii și pentru respectarea valorilor Uniunii Europene. PNL este partenerul președintelui Klaus Iohannis în acest demers și se angajează în fața alegătorilor că va veghea pentru ca voința lor la urne să fie respectată de autorități. Un vot la alegerile europarlamentare pentru PNL înseamnă un vot pentru o Românie Europeană, fără politicieni deasupra legii.